Arsuri
Metode de tratament al arsurilor. 5 reguli pentru a nu dăuna copilului
Din cauza curiozității și energiei în exces, copiii se rănesc foarte des. Până la urmă, un copil învață din „greșeli” ce este sigur pentru el și ce este dureros. Un
Răni
Rana este definită ca o leziune a pielii și a țesuturilor subiacente. Astfel de leziuni pot fi cauzate în primul rând de factori mecanici, precum și de influența temperaturii excesive sau a factorilor chimici. Procesul de vindecare a rănilor este unul fiziologic și are loc independent: corpul, folosind mecanismele naturale, restabilește integritatea țesuturilor și tegumentelor, protejând astfel organele interne. Singurul lucru care poate asigura o vindecare mai rapidă a rănilor este stimularea proceselor de regenerare și prevenirea dezvoltării complicațiilor.
Ce tipuri de răni există?
Procesul și timpul de vindecare a leziunii depind în mare măsură de tipul acesteia. Rănile, în funcție de factorii care le-au cauzat, sunt divizate în următoarele tipuri:
Rănile înțepate sunt leziuni cauzate de un obiect subțire și ascuțit la capăt (sulă, ac de tricotat), care se disting prin adâncime semnificativă în raport cu lățimea. În marea majoritate a cazurilor, rănile înțepate practic nu sângerează și acest lucru poate da naștere unei concepții greșite că nu sunt periculoase și, ca urmare, adresarea după ajutor medical este cu întârziere. De fapt, o rană înjunghiată adesea este însoțită de leziuni ale organelor interne și sângerări interne. În acest caz sângele se acumulează, de exemplu, în cavitatea abdominală. Canalul îngust al plăgii blochează accesul oxigenului spre suprafața deteriorată, care devine un mediu favorabil pentru dezvoltarea bacteriilor gangrenoase extrem de periculoase;
Rănile tăiate sunt răni cauzate de un obiect îngust și ascuțit. De asemenea, pot pătrunde la o adâncime considerabilă, dar, spre deosebire de rănile înțepate, sângerează mult mai mult, deoarece sunt deteriorate un număr mare de vase de sânge. Marginile unei astfel de răni sunt netede;
Rănile zdrobite sunt răni cauzate de un obiect greu și ascuțit (topor, lopată). Marginile sunt adesea neuniforme, zdrobite, iar rănile - adânci;
Rănile lacerate apar de obicei după un impact mecanic intens pe o suprafață mare a pielii. Marginile sunt neuniforme, adesea pielea se desprinde de pe țesuturile subiacente cu formarea unei răni scalpate și poate sângera intens;
Rănile mușcate sunt răni care apar ca urmare a impactului dinților unui animal sau unei persoane asupra corpului. Pe dinți, de regulă, există plăci cu microorganisme specifice, care provoacă adesea inflamații semnificative în rană;
Rănile lovite apar ca urmare a unei lovituri cu un obiect contondent. Pielea și țesuturile subiacente din zona afectată adesea se necrozează. Sângerarea este de obicei minoră, interstițială cu formarea unui hematom;
Rănile prin împușcare sunt răni cauzate de o armă de foc. Ele se caracterizează prin deteriorarea semnificativă a țesuturilor din jurul canalului rănii datorită impactului energiei glonțului asupra lor, precum și prezența în canal a particulelor de îmbrăcăminte și praf de pușcă;
Arsurile sunt răni provocate de energie termică, alcalii sau acizi concentrați. Intensitatea leziunii pielii și a țesutului subiacent depinde de gradul arsurii.
Cum decurge vindecarea rănilor?
Rănile cu margini netede, cât mai aproapiate, fără infecție, regenerează prin vindecare primară. Dacă marginile sunt neuniforme, suprafața plăgii este mare sau este infectată, vorbim de vindecare secundară. Desigur, este preferată prima modalitate - previne formarea unei cicatrici dure.
Vindecarea rănilor are loc în trei etape. Prima - este faza de curățare. Apare în urma reacției fiziologice de creștere a permeabilității capilarelor, ca răspuns la lezare. Ca urmare, o parte din plasma sanguină este eliberată în țesuturi, iese pe suprafața rănii, ajutând la curățarea acesteia de țesuturi necrotizate și microorganisme.
Următoarea etapă este inflamația, un proces natural ca urmare a prezenței murdăriei pe suprafața rănii, precum și deteriorării țesuturilor, care este însoțită de moartea celulelor și intoxicația rănii. Când regenerează prin vindecarea primară și curățarea calitativă a rănii, inflamația este minimă.
După inflamație începe etapa de regenerare, aceasta se manifestă prin proliferarea țesutului de granulație, după care are loc epitelizarea plăgii, adică formarea de noi țesuturi ale pielii. Potrivit unor clasificări, faza de epitelizare a rănilor se distinge ca o etapă separată a vindecării, în timp ce alți specialiști o consideră o parte integrantă a procesului de granulare.
Cum să accelerezi vindecarea rănilor?
În primul rând, nu uita: procesul de vindecare a rănilor este un mecanism absolut natural, rana se vindecă singură, iar sarcina unei persoane este de a nu tulbura acest proces. Cu toate acestea, este important și chiar necesar de a accelera vindecarea și a evita complicațiile. În primul rând, acordă-i victimei un prim ajutor competent. În plus, consultă prompt un medic. Uneori, nu este nevoie să tratezi o rană într-un cadru spitalicesc; tratamentul poate fi efectuat la domiciliu, dar consultarea unui specialist nu va fi de prisos. Organizarea procesului de tratare a rănilor joacă, de asemenea, un rol important. Dacă toate condițiile sunt respectate, capacitățile de regenerare ale corpului vor elimina rapid daunele, iar epitelizarea și granularea rănii vor surveni mai rapid.
Etapa primului ajutor
Procesul de vindecare a rănii depinde în mare măsură de cât de eficient și competent este acordat primul ajutor. Prin urmare, ca prim ajutor este important să:
1. oprești sângerarea
2. speli rana de murdărie și corpuri străine
Pentru a opri sângerarea, aplică un garou (asigură-te că ai indicat ora când a fost aplicat) sau un bandaj de presiune. Spală rana cu o soluție antiseptică, peroxid de hidrogen (care ajută și la oprirea sângerării) sau, în cazuri extreme, cu apă curată. Este important să îndepărtezi orice particule străine de pe suprafața rănii - fiecare dintre ele poate deveni ulterior o sursă de inflamație purulentă și, în consecință, se complică vindecarea. Particulele mari, așchiile și fragmentele sunt îndepărtate cu ajutorul unei pensete.
Consultația medicală: când este necesară?
Este recomandată consultația unui medic, chiar dacă rana nu pare gravă. În plus, sunt o serie de cazuri în care nu te poți descurca fără ajutorul unui specialist. Astfel de cazuri includ:
1. sângerare continuă din rană - pot fi necesare ligatura vasului, aplicarea unei suturi sau utilizarea unui burete hemostatic
2. corpuri străine și murdării rămase în plagă
3. răni cauzate de obiecte foarte murdare, ruginite, vopsite, acoperite cu unsoare
4. răni cu semne de inflamație
5. răni cauzate de animale
6. suspiciune de fractură, luxație, ruptură de ligament
În plus, nu este recomandat să utilizezi anumite medicamente de sinestătător. Medicul va prescrie un unguent pentru epitelizarea rănilor.
Ce poate influența procesul de vindecare a rănilor?
Pe lângă tipul rănii (cele cu margini netede se vindecă mai repede), procesele de regenerare depind direct de starea organismului. Odihna suficientă, alimentația variată, aportul echilibrat de vitamine, minerale și renunțarea la obiceiurile dăunătore au un efect pozitiv asupra vindecării rănilor. De asemenea, există un șir de boli care pot înceteni semnificativ procesul de vindecare. Acestea sunt boli endocrine (în special diabetul zaharat); boli cardiovasculare, care sunt însoțite de reducerea microcirculației sanguine; anemie; stări de hipovitaminoză; cașexie (epuizare); unele tipuri de cancer; obezitate; patologii ale sistemului urinar; boli ale ficatului; patologii ale pielii, inclusiv cele de natură alergică; stări de imunodeficiență. Prin urmare, aceste patologii trebuie tratate sau cel puțin compensate - acest lucru va avea un efect pozitiv asupra timpului de vindecare și va accelera epitelizarea rănii.
Procesul inflamator purulent de la suprafața plăgii încetinește semnificativ și complică procesul de vindecare. Prin urmare, una dintre cele mai importante sarcini în tratamentul rănilor este prevenirea complicațiilor purulente. În acest scop, în primul rând, se prelucrează amănunțit plaga de către un chirurg. În timpul acesteia, dacă este necesar, țesutul necrotic este îndepărtat, marginile sunt netezite, sângerarea - oprită și rana este curățată temeinic de cheaguri, murdărie și corpuri străine. După aceasta, pe rană se pun suturi chirurgicale sau, dacă este necesară monitorizarea plăgii, aceasta este lăsată deschisă (în acest caz, suturile vor fi aplicate ulterior). Rana tratată este acoperită cu un bandaj steril, care previne traumatizarea suplimentară a suprafeței plăgii și contaminarea acesteia. De asemenea, pentru a preveni complicațiile purulente (sau dacă procesul purulent a început deja), pot fi recomandate antibiotice.
Utilizarea unguentelor cu efect antimicrobian - de exemplu, Sulfargin - joacă un rol major în accelerarea vindecării unei răni superficiale, care nu necesită intervenția specialiștilor. Substanța activă a medicamentului, sulfadiazina de argint, are un efect antibacterian prelungit, datorită eliberării treptate a ionilor de argint în rană. În acest sens, este suficientă o singură aplicare a medicamentului în zi. Sulfargin nu are doar efect antiseptic, dar și menține rana sub bandaj într-o stare moderat umedă, datorită acestui fapt pansamentele sunt mai puțin dureroase și traumatice. Aplicarea unguentului Sulfargin pe rană, după curățarea acesteia, contribuie la accelerarea procesului de vindecare și la prevenirea apariției complicațiilor.
Acordarea competentă a primului ajutor și tratamentul ulterior al rănii sunt cele mai importante condiții pentru vindecarea ei rapidă și fără complicații.